Pagini

duminică, 9 mai 2010

Scurta istorie a astronomiei banatene din Romania

Chiar daca doar in ultimii ani astronomia din Romania a avut parte de o popularizare mai intensa datorita diverselor programe internationale, sau a evolutiei si accesibiliatii tehnologiei, ea are o evolutie care se intinde pe mai multe decenii.


Comuna Zadareni aflata la aproximativ 9 km de Arad si la 43 km de Timisoara, adaposteste o lunga istorie scrisa de activitatile mai multori astronomi amatori si profesionisti din Romania, precum Nicolae Reinholz, prietenul sau Gavril Beches din Timisoara, Adrian Stanescu, Mircea Pteancu si multi altii.


Gavril Beches din Timisoara este cel care a slefuit pentru telescoapele construite de Nicu Reinholz oglinzi cu diametre de 30, 24 si 16 cm. Intre cei doi se naste astfel o relatie lunga de colaborare si de prietenie.


Primul telescop adaptat pentru astrofotografie directa isi va gasi locul la primul observator astronomic particular din Romania, construit in 1984 de Nicu Reinholz la Zadareni-Arad. Acest instrument Newton D=140mm F/10 pe montura ecuatoriala de tip german este de asemenea realizat de astronomul Nicolae Reinholz.


Actiunile tinerilor astronomi sunt departe de a se finaliza la acest nivel. In 1987 Adrian Stanescu coordoneaza turnarea discului pentru telescopul de 300 de mm, realizarea cupolei din fibra de sticla pe sarpanta metalica si a monturii ecuatoriale in furca, Gavril Beches contribuind la turnarea fundatiei si inceperea construirii zidului circular.


In acest moment observatorul din lunca Muresului de la Zadareni capata tot mai mult contur fiind dotat cu un telescop Newton D=300mm, F/7 in montura ecuatoriala in furca, un telescop Newton D=140mm, F/10 in montura ecuatoriala de tip german, ambele construite pentru observatii vizuale si foto, precum si o si luneta Kepler D=60mm F=1330 mm.


In cadrul observatorului, Nicu Reinholz realizeaza fotografii solare cu telescopul D=40 prin filtru de sudura. Impreuna cu Mircea Pteancu si Adrian Stanescu observa eclipsa de Soare din 30 mai 1984, pasajul planetei Mercur prin fata discului solar din 13 noiembrie 1986.


In 1990 ,,Simpozionul National al Astronomilor Amatori'' Arad, Editia II-a este organizat la Zadareni si participa Csipak Tiberiu (Arad), Valentin Grigore (Targoviste), Hofer Gratian (Oradea), Dan Vidican (Bucuresti), Beches Gavril (Timisoara), Reinholz Nicolae (Arad-Zadareni), Pintea Anton (Vaslui), Smarandoiu Marius (Tg. Jiu), Virgil V. Scurtu (Iasi), Ovidiu Vaduvescu (Craiova), Csillag Attila (Arad), Dragan Doru (Timisoara), Sasu Nicolae (Arad), Jinca Marcel (Tg. Jiu), Mircea Pteancu (Arad). Instrumentele utilizate fiind un telescop Newton RFT D=240mm F/3,9, un telescop Newton D=140mm F/10 si un telescop Newton D=72mm, toate ale lui Nicu Reinholz. Tot atunci este marcata aparitia primului telescop Dobson romanesc cu D=160mm F/9,2 al lui Mircea Pteancu. Oglinda principala a fost slefuita de Beches Gavril la o precizie de lambda/16. Telescopul este armat cu un ocular Kellner f= 20mm, de provenienta militara, si cu un cautator acromatic 5x35mm.


Ultima data cand observatorul din Zadareni este gazda unei intalniri oficiale la care participa astronomi precum Nicu Reinholz (Zadareni), Costel Opriseanu (Bucuresti), Bathory Stefan (Arad), Mircea Pteancu (Arad), Balint Csaba (Odorheiu Secuiesc), Nicu Reinholz (Zadareni), Valentin Grigore (Targoviste), Adrian Sava (Bucuresti), Livia Viris Avramut si Petrica Avramut (Arad), Gheorghe Vass (Bucuresti), Eveline Bogosel (Bucuresti), Marian Lacatus (Buzau) este “Simpozionul National al Astronomilor Amatori” ,editia III-a desfasurat in 3-4 August 1991. Scopul principal al Simpozionului, formarea Societatii Astronomice Romane, nu a fost atins, in schimb s-a format Fundatia Astronomica Romana.


In tot acest timp, la Zadareni, Nicu Reinholz a facut observatii astronomice care au facut inconjurul lumii prin Presedintele Astronomilor si Suprafetelor Planetare din Paris care ii facea publice observatiile in toata lumea. Prin telescopul sau Nicu Reinholz a observat planete, galaxii, nebuloase, roiuri stelare, comete, aparitia unei eruptii pe Saturn sau disparitia unei benzi de pe planeta Jupiter. A descoperit chiar si o cometa, fiind astfel al doilea roman ce a reusit o asemenea performanta, dupa Victor Damaica in timpul celui de al doilea Razboi Mondial. Cu toate acestea cometa nu ii poarta numele deoarece la Revolutia de la 1989 scrisoarea in care acesta isi facea cunoscuta descoperirea s-a pierdut si cometa a fost (re)descoperita de altcineva care acum ii poarta numele : Cernis-Kiuchi Nakamura. Momentul neplacut este depasit de astronomul banatean Nicu Reinholz dar ambitiile sale nu se opresc aici, construirea unui observator astronomic popular la Zadareni, fiind de acum obiectivul principal.


Aceasta locatie este una cu traditie in astronomia romaneasca si este inca una din rarele locatii din Romania necontaminate de poluarea luminoasa, unde inca se mai pastreaza un cer suficient de negru pentru a face posibila realizarea de observatii astronomice veritabile.


Aflata la mai putin de 10 km de Arad, zona este usor accesibila, suficient de departe pentru a se reduce poluarea luminoasa, reprezentand astfel raportul optim intre distanta si calitatea cerului. Dupa cum se vede in imaginile de mai jos ale poluarii luminoase, cerul din comuna Zadareni este comparabil (daca nu chiar mai bun) decat cel de la Feleac din jud. Cluj.



Daca am avea timp sa depanam amintirile astronomilor banateni, cu siguranta am fi captivati de povestile, ambitiile si realizarile acestora. Sa speram cu totii la cat mai multe evenimente astronomice, momente in care vocile care conteaza se vor face mult mai bine auzite.


Inchid aceasta scurta incursiune, cu o impresie pozitiva. Nu-mi ramane decat sa cred ca la Zadareni, nimic din ceea ce s-a inceput nu este si nu va fi in zadar.


Cer senin si zile insorite!


Fotografii si note ale evenimentelor si personalitatilor mentionate in articol se gasesc in acest istoric in imagini.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu