Cadranul Solar din Gradina Botanica

Cu ocazia incheierii Anului International al Astronomiei, in Gradina Botanica “Alexandru Borza” din Cluj-Napoca a avut loc dezvelirea cadranului solar realizat pentru a marca 400 de ani de la momentul in care Galileo Galilei a utilizat pentru prima data o luneta, respectiv 40 de ani de la misiunea Apollo. De asemenea, cadranul marcheaza si 90 de ani de la infiintarea Universitatii Babes-Bolyai.

• Sponsorii acestui proiect au fost Clubul Rotari Samus, Cluj-Napoca si profesorii de fizica din Cluj.


• Cadranul solar este din alama si a fost realizat in Anglia de firma Merlin Design din Bristol.


• Soclul este un bloc din piatra de Vistea si cantareste aproximativ o tona.


• Fatetele acestuia vor fi prelucrate de Balea Daniel, elev la Liceul de Arte Plastice “Romulus Ladea” din Cluj-Napoca.


• Fateta sudica reprezinta un cadran solar vertical.


• Coloana pe care se sprijina imaginar face legatura cu Pamantul sugerand ideea de stabilitate (contrara elementului timp, care este trecator).


• Pe fateta estica va fi un Soare in relief.
  


• Fateta nordica va sugera trecerea de la intuneric la lumina: neregularitati, umbre, necunoastere, spre o zona “luminoasa” bine conturata, perfect slefuita, pe care se va scrie un citat in latina. Probabil citatul ii va apartine poetului Virgiliu: “Fugit irreparabile tempus”.


• Placa orizontala este din granit si este realizata la SC Granimar SRL, Cluj.


• Placutele explicative sunt tot din alama, realizate la firma Pretext din Cluj.


• Postamentul este realizat de personalul serviciului tehnic al UBB si al Gradinii Botanice “Alexandru Borza”.
  

Gnomonul (lb greaca: “cel care indica”) este indreptat spre nordul geografic si este inclinat la un unghi egal cu latitudinea locului.

Timpul este ceva sacru, fara de care nu ne putem imagina existenta. De la ceasurile atomice de azi ne intoarcem in istorie la ceasurile solare verticale, orizontale, armilare, analematice etc.

De la rasarit si pana la apus, umbra data de Soare trece incet, incet peste fata cadranului indemnandu-ne la contemplatie.

Babilonienii au avut celebrul “Dial of Ahaz”, egiptenii obeliscul, romanii l-au perfectat si au realizat cadrane solare portabile, au fost primii care le-au folosit in gradini.

Desi existau deja ceasurile mecanice, caile ferate franceze au continuat sa isi regleze activitatea dupa cadrane solare pana la inceputul secolului XX.

Folosind lumina Soarelui pentru a obtine umbra gnomonului pe “linia” orelor, cadranele spun timpul solar adevarat si nu timpul mediu, indicat de ceasurile conventionale.

Zilele nu sunt egale de-a lungul unui an si prin aceasta nu ne referim la aceea ca se intuneca mai repede iarna, ci la faptul ca intervalul de timp de la o amiaza la urmatoarea nu e constant. Realmente durata unei secunde difera de la o zi la alta (pe cand secundele unui ceasornic sunt secunde medii). Ecuatia timpului se refera tocmai la aceste iregularitati ale zilelor, datorate orbitei eliptice si a miscarii de precesie a Pamantului.

Ziua solara adevarata incepe la miezul noptii, iar miezul zilei este momentul de timp corespunzator trecerii Soarelui la meridian spre sud – durata zilelor solare adevarate nu este constanta.
De aceea in viata de zi cu zi utilizam timpul solar mediu pentru masurarea caruia folosim azi ceasurile atomice.
Ora indicata de ceasurile obisnuite (timp solar mediu) depinde de meridianul terestru pe care ne aflam si este ora fusului orar al locului. Pentru Romania: TLR = TU + 2.

Sub Gnomon, tot din alama este reprezentat si graficul dat de ecuatia timpului. Acesta arata diferenta dintre ora indicata de un ceasornic si aceea indicata de cadranul solar.

O valoare pozitiva inseamna ca umbra pe cadranul solar se va misca mai rapid iar o valoare negativa arata o incetinire.
Ecuatia sugereaza calculul care trebuie facut in fiecare luna a anului:
“add mins” – se adauga minutele rezultate in curba graficului, orei indicate de umbra gnomonului pe cadran
“substract mins” – se scad minutele indicate.

___________________________________